.

Credeam ca te cunosc,
Asteptam dupa tine ,
Cuvinte rostite in zadar,
Minciuni nesfarsite . . .
“Te iubesc! ” imi spuneai
Dar de fapt tu ma minteai !
Neasteptat te zaresc,
In bratele altuia te regasesc!
Imi plec capul, tu zambesti,
Ironic razi de mine !
Ingrozit ma-ntorc si in umbra pasesc.
Erau 2 cuvinte mincinoase
Care ma petrec,
Imi recunosc prostia.
Astept din nou ziua
Ca sa-ti rasplatesc minciuna !
M-ai salvat de mine insumi
Si-ti multumesc ca ai plecat!